BOLILE METABOLICE ȘI DE NUTRIȚIE

         Bolile metabolice se datoresc, în principal, tulburărilor de metabolism ale factorilor nutritivi. Aceste dereglări au cauze endogene (ex.: insuficienţa de insulină), cauze exogene sau mixte, cât şi factori ereditari-constituţionali.

         Disfuncţiile endocrine au răsunet asupra metabolismului nutritiv al organismului; la fel, unii factori de risc, precum sedentarismul, fumatul, stresul.

          În unele boli, există o neconcordanţă între alimentele consumate, arderea lor în or­ganism şi cheltuielile de energie, în sensul unui consum crescut în raport cu cheltuielile (obezitatea), sau a unui aport scăzut în raport cu arderile şi cheltuielile (subnutriţie).

NOŢIUNI DE FIZIOLOGIE

METABOLISMUL

           Organismul este un sistem deschis care face schimb de substanţă şi energie cu  mediul extern. Acest schimb permanent reprezintă, deci, metabolismul.

Metabolismul începe odată cu ingestia alimentelor şi sfârşeşte cu excreţia produşilor neutilizabili.

METABOLISMUL GLUCIDELOR

          Glucidele au, în organism, rol energetic. în urma digestiei, ele ajung la nivelul intestinului subţire sub formă de monozaharide şi se absorb.
          Concentraţia glucozei în sânge - glicemia - se menţine constantă (0,80-1,20 g/1000) prin mecanismul de glicoreglare, care reprezintă echilibrul funcţional între acţiunea factorilor hiperglicemianţi şi a celor hipoglicemianţi.         
 Factorii hiperglicemianţi:                                         

-    glucagonul - hormon al celulelor alfa ale pancreasului

-    adrenalina

-    hormonii glucocorticoizi ai suprarenalei

-    hormonul somatotrop al hipofizei

-    tiroxina

        Factorii hipoglicemianţi:

-    insulina - hormoni ai celulelor beta ale pancreasului.

Prin degradarea completă a 1 g glucoza, până la C0₂ şi apă, se eliberează 680 kilocalorii.

METABOLISMUL LIPIDELOR

        Lipidele au în organism rol energetic, plastic şi funcţional. Ele se absorb la nivelul intestinului subţire sub formă de acizi graşi, monogliceride, colesterol, fosfolipide.

       În organism, se transformă astfel:

-    se depun ca rezerver-lipogeneza

-    catabolizare - duce la eliberare de energie

-    cetogeneză - produce corpii cetonici

-    gluconeogeneza - sintetizare de glucoză din glicerol.

Reglarea metabolismului lipidic este făcută de nevoile energetice ale organismului, de sistemul nervos central, hipofiză, ficat.

METABOLISMUL PROTEINELOR

       Proteinele au rol plastic, energetic şi funcţional. Ele se absorb sub formă de aminoacizi pe cale portală, în ficat, şi de aici, în circulaţia generală. De la acest nivel, urmează calea sintezei de proteine - reînnoirea permanentă a componentelor celulelor, şi calea degradării catabolice. în copilărie, reînnoirea - anabolismul proteinelor - este foarte intens. în schimb, la vârstnici, reacţiile de degradare - catabolismul intensifică.

Produşii de catabolism azotaţi: ureea, acidul uric, creatinina; ele se elimină prin urină.

     Reglarea metabolismului proteic este făcută de hormonul testosteron, hormonii glicocorticoizi şi tiroidieni, ficat, rinichi, sistem nervos central